Home » Istorie » O nouă descoperire realizată în Israel rescrie istoria evoluţiei omului

O nouă descoperire realizată în Israel rescrie istoria evoluţiei omului

O nouă descoperire realizată în Israel rescrie istoria evoluţiei omului
Publicat: 12.02.2019
Un maxilar superior de Homo sapiens rescrie teoriile cu privire la evoluţia omului, după ce cercetătorii care au studiat fosila descoperită într-o peşteră din Israel. Aceştia au concluzionat că este cel mai vechi fragment de schelet al unei fiinţe umane moderne descoperit în afara Africii, potrivit Newsweek.
Fosilele descoperite în ultimii ani i-au determinat pe antropologi să reanalizeze cronologia acceptată până de curând în ceea ce priveşte evoluţia omului şi momentul în care primii reprezentanţi ai speciei au părăsit continentul african, scrie Mediafax.
 
Maxilarul superior, cu majoritatea dinţilor încă ataşaţi, provine din peştera Misliya din Israel şi a fost datată la o vârstă de 177.000 – 194.000 de ani. Acest lucru înseamnă că este cea mai veche fosilă de Homo sapiens care nu provine din Africa.
 
Cei mai vechi oameni, numiţi de antropologi hominizi, trăiau în Africa, acum şase-şapte milioane de ani. Aceşti strămoşi ai omului sunt identificaţi ca aparţinând familiei umane în special datorită dispunerii oaselor care arată clar poziţia bipedă. Abia acum două milioane de ani primii strămoşi ai omului au părăsit Africa şi s-au răspândit în restul lumii.
 
Pentru o bună perioadă de timp, cercetătorii au considerat că Homo sapiens a apărut undeva acum 200.000 de ani, în Africa. Această concepţie se baza pe studiile genetice, dar şi pe fosile descoperite în Etiopia (la Herto şi Omo Kibish), vechi de 160.000 – 195.000 de ani.
 
În iunie 2017, cercetătorii au datat fosilele găsite la Jebel Irhoud, în Maroc, undeva la o vechime de 315.000 de ani şi le-au atribuit unei faze timpurii în evoluţia Homo sapiens. Deja, această descoperire neaşteptată a plasat începuturile Homo sapiens cu peste 100.000 de ani mai devreme decât teoriile anterioare.
 
În schimb, cele mai vechi fosile de Homo sapiens descoperite în afara Africii erau considerate până de curând ca datând de acum 90.000 – 120.000 de ani. Studiul fosilelor descoperite în două peşteri din Israel (Qafzeh şi Skhul) au arătat că strămoşii omului au rămas în Africa numai până acum 200.000 de ani. Alte situri arheologice din Asia şi din Europa sunt mai noi decât cele din Orientul Mijlociu.
 
Una dintre cele mai cunoscute fosile, Lucy, a fost descoperită în 1974, în Etiopia. Individul este o femelă din specia Australopithecus afarensis, care a trăit acum 3,2 milioane de ani şi care prezenta un craniu specific primatelor dinaintea hominizilor şi indicii ale poziţiei bipede, susţinând teoria conform căreia poziţia verticală a corpului a precedat creşterea dimensiunii creierului. Fragmentul de schelet a căpătat numele în urma faptului că în tabăra arheologilor se asculta foarte des piesa trupei Beatles „Lucy in the Sky with Diamonds”.
 
„Descoperirea fosilei umane timpurii în peştera Misliya din Israel a împins estimarea extinderii speciei în afara Africii cu peste 50.00 de ani”, a precizat antropologul Rolf Quam, de la Universitatea de Stat din New York, SUA, membru al echipei de cercetare din Israel.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Solzii de crocodil sunt surprinzător de puternici, arată un studiu
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ